Căutam o sintagmă potrivită pentru gastronomia din Ţara Prazului, a Ardeiului Iute şi-a Pâinii la Ţest. O sintagmă care să definească un gust desăvârşit – perfect, adică – şi-o tehnică de preparare contrasă în gesturi primordiale – ceea ce ar însemna marcată de simplitate. Şi-alăturând în minte aceste două calităţi definitorii: perfecţiune şi simplitate, “ajunsei”, iată, la “perfectul simplu”. “Avui” atunci revelaţia unei mese îmbelşugate, cu bucate olteneşti neaoşe şi-un pahar de zaibăr, să dea ghes poveştilor.
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 26 martie 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu